Povesteam eu ca a inceput sezonul evaluarilor profesionale. Si ramasesem cu un zambet larg pe mutra, la gluma ca s-o blocat computadorul si o dat eroare la cat de exceptionala mi-s.
Nu apucaram noi, echipa de ciumeti, sa completam si sa trimitem autoevaluarile, ca si primiram mail. Sedinta: Draga echipa, se pare ca nu ati inteles pe deplin semnificatia calificativelor, prin urmare vi le explicam din nou.
As scrie la meeting-minutes doar atat: Clopotul lui Gauss. Dar tare mi-e teama ca voi ramane iarasi neinteleasa, cu subtilitatile mele profunde (precum Tudor al lui Sorescu- “Trei dinti din fata”).
Deci cum se aplica statistica lui Gauss in domeniul resurselor umane? Zicem asa: Turma, in asamblul ei, e mediocra, dar exista si exceptii- respectiv acei oameni pe care vrem sa ii promovam sau aceia pe care vrem sa ii concediem. Acestia trebuie sa iasa in evidenta, prin comparatia cu media turmei. Daca am in echipa 10 oameni, din care vreau sa il promovez pe Ghita, la restul 9 oameni trebuie sa-mi iasa calificative sub exceptional. Daca toti 10 se apreciaza ca fiind “buni-spre exceptional”, se strica clopotul, nu mai iese Ghita in evidenta. Iar Ghita se va evidentia numai cu atat cat trebuie, respectiv proportional cu salariul la care trebuie sa ajunga.
Vorba lu’ manelistu’ , in loc de concluzie: “valoare mea, valoarea mea”…
Dat dreaq Gauss asta… cum a stiut el ca doar cativa sunt exceptionali…