Dupa vreo doua ore de invartit prin Globus la cumpaturi, trecem de casa de marcat, punem toate cele in cos… si Alexutza incepe:

– Asteapta-ma puuutin, tre’ sa ma duc pina la farmacie

Si Manzel, pe care ce-i drept l-am uitat numai de vreo cateva in fata respectivei farmacii asteptandu-ma,  incepe carcoteala: ba ca nu am nici o nevoie urgenta, ba ca mai venim si maine, ba ca mai bine imi ia flori si vin eu singura alta data. Si uite asa omu’  meu mi-a prezentat vreo doua duzini de optiuni si variante, pe care le-am respins, desigur,  numai cu argumente valide. La finalul dezbaterii, care de altfel avusese loc fix, dar FIX in fata farmaciei, cand dau sa intru, exclam: “Bai da’ la astia a inchis deja de juma de ora!”

Manzel, nervos: “Nu puteam dreaq sa tac din gura? Ma gasii taman acum sa iau atitudine!”