Ii chem din pragul bucatariei sa le fac prezenta si nu-mi raspunde nici unul. Insist cu apelul, nu se prezinta nimeni la post. Beau o dusca de cafea, de imbarbatare, si pornesc dupa ei. Nu se aude nici o hlizeala, nici un scartait de dulap pe care nu au voie sa il scotoceasca.

I-am gasit in baie, in spatele usii inchise, aplecati amandoi deasupra toaletei. Fiecare cu cate o perie in mana luau apa din wc si stropeau masina de spalat…

– Bai ucenicii lui Creanga, nu-l mai imitati atata pe popa Daniel! Acum inteleg eu de ce imi dadeati cu mopul pe perete!